b[tr_ne@elor sale, de p[rul s[u alb-str[lucitor, de des[v_r\ita lui purtare ]nc[ de c_nd era copil, dar mai ales de legile cele sfinte, r_nduite de }nsu\i Dumnezeu, a r[spuns pe potriv[, spun_nd c[ pot s[-l trimit[ f[r[ΓÇÖnt_rziere ]n locuin@a mor@ilor: 24 ΓÇ₧Nu se cuvine ca la v_rsta noastr[ s[ ne juc[m de-a vΓÇÖa@i ascunselea, ca nu cumva o mul@ime de tineri, presupun_nd c[ Eleazar, la cei nou[zeci de ani ai s[i, sΓÇÖa dat de partea n[ravurilor str[ine, 25 s[ se ]nstr[ineze ei ]n\i\i prin gre\ala mea, a celui ce sΓÇÖa jucat de-a vΓÇÖa@i ascunselea ca s[-\i scape un cr_mpei de via@[, \i astfel s[-mi spurc \i s[-mi ]ntinez b[tr_ne@ele. 26 |i chiar dac[ acum a\ sc[pa de pedeapsa oamenilor, nici viu \i nici mort nu voi sc[pa din m_inile Celui-Atotputernic. 27 Iat[ de ce, p[r[sind acum via@a ]n chip curajos, m[ voi ar[ta vrednic de b[tr_ne@ele mele, 28 iar tinerilor le voi l[sa o pild[ de vitejie dac[ voi muri de o moarte frumoas[, de bun[voie \i cu d[ruire, pentru cinstitele \i sfintele legiΓÇ¥.
29 |i, zic_nd acestea, \i-a ]ndreptat pa\ii c[tre locul de chin. 30 Iar cei care-l duceau \i-au schimbat atunci ]n reavoin@[ bun[voin@a pe care i-o ar[taser[ cu pu@in timp ]nainte; aceasta, din pricina cuvintelor pe care el le rostise \i pe care ei le socoteau nebunie. 31 |iΓÇÖn timp ce el ]\i d[dea duhul sub lovituri, a zis printre gemete: ΓÇ₧V[dit }i este Domnului ΓÇö Celui ce are sf_nta \tiin@[ ΓÇö c[, put_nd eu s[ scap de moarte, sub bice ]ndur cumplite suferin@e ]n trupul meu, dar c[ ]n suflet le rabd cu bucurie din frica pe care o am de ElΓÇ¥.
32 A\adar, ]n acest chip \i-a p[r[sit omul acesta via@a, prin moartea lui l[s_ndu-le nu numai tinerilor, ci \i neamului ]n ]ntregul lui, o pild[ de vitejie \i amintirea a ceea ce e bun ]n om.
